Modelare omul si maimuta

Smartphone

Un smartphone (cuvânt englez cu traducerea „telefon inteligent”) este un telefon mobil multimedia multifuncțional, conectat la o rețea GSM sau UMTS. Dispunând și de o tastatură reală sau virtuală, el oferă funcționalitățile de PDA, agendă, calendar, navigare GPS, eventual și e-mail, minicalculator, aparat foto, aparat de filmat și altele. De obicei el dispune și de un ecran sensitiv la atingere de tip touchscreen.

Totuși cea mai spectaculoasă aplicație realizată deja pentru majoritatea modelelor de smartphone este conexiunea la Internet, de ex. în cadrul unei rețele rapide de tip UMTS/HSDPA (3G). În acest caz, smartphone-ul necesită desigur și o aplicație browser specială, care mijlocește utilizatorului o mare parte din gama enormă de posibilități ale webului.
Funcțiile sunt realizate cu ajutorul aplicațiilor software, care lucrează sub un sistem de operare specific. Printre cele mai folosite sisteme de operare pentru smartphone-uri se numără Symbian OS, iOS, Android, BlackBerry OS, Windows Phone 7 și Palm OS. Pe un smartphone se pot programa și instala și aplicații suplimentare care îi lărgesc posibilitățile, numite în general app
Primul smartphone a fost Simon (de la compania americană IBM), prezentat la salonul de tehnologie COMDEX din 1992 și pus în vânzare de compania de telecomunicații BellSouth în 1993.
În 2001 compania canadiană RIM a lansat pe piață modelul BlackBerry, un smartphone care a permis pentru prima dată și comunicații e-mail mobile (prin rețeaua GSM). Include și o tastatură reală dar de mici dimensiuni.Sursa wikimedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Smartphone

Scurt istoric Smartphone

Termenul de „smartphone” este foarte utilizat în prezent, însă puţini cunosc diferenţa dintre un telefon obişnuit şi un smartphone.
Smartphone-ul este un telefon inteligent ce oferă servicii de voce digitală, precum şi orice combinaţie de mesaje text, e-mail, navigare pe Internet, cameră foto, cameră video, MP3 player, video player, televiziune şi organizator .
Un smartphone (cuvânt provenit din limba engleză ce se traduce „telefon mobil inteligent” ) este un telefon mobil multifuncţional, conectat la o reţea GSM. Dispune de o minitastatură, de un ecran sensitiv (touchscreen), el oferă funcţionalităţile de PDA, agendă, calendar, navigare GPS, eventual şi e-mail. În timp ce unele telefoane sunt capabile să ruleze aplicaţii simple bazate pe platforme generice, cum ar fi Java ME sau BREW, un smartphone permite utilizatorului aplicaţii avansate bazate pe o anumită platformă. Un smartphone este un dispozitiv care permite efectuarea de apeluri telefonice, dar care are funcţiile unui asistent digital sau un calculator - cum ar fi abilitatea de a trimite şi primi e-mail şi edita documente Office .
Cea mai spectaculoasă aplicaţie realizată pentru unele modele de smartphone este conexiunea la Internet, în cadrul unei reţele de tip UMTS / HSDPA. În acest caz smartphone-ul necesită desigur şi o aplicaţie browser specială. Funcţiile sunt realizate cu ajutorul aplicaţiilor software, care lucrează sub un sistem de operare specific. Cele mai folosite sisteme de operare pentru smartphone sunt la ora actuală ( in 2008): Symbian OS, iPhone OS, RIM BlackBerry, Windows Mobile, Familiar Lux, Palm OS, etc. În octombrie 2008, Google şi T-Mobile au lansat pe piaţă sistemul de operare Android. Pe un smartphone se pot programa şi instala şi aplicaţii suplimentare, care îi lărgesc posibilităţile.
La început existau telefoane mobile şi asistenţi personali digitali sau PDA-uri. Telefoanele mobile au fost folosite pentru efectuarea de apeluri în timp ce PDA-urile precum Palm Pilot, au fost folosite ca agende personale, portabile.
În cele din urmă, PDA-uri au dobândit conectivitate wireless şi au fost capabile de a trimite şi primi e-mail. Telefoane mobile, între timp, au câştigat capacităţile de mesaje. Astfel prin combinarea caracteristicilor telefoanelor celulare obişnuite şi PDA-urilor a rezultat smartphone-ul.
În timp ce aproape toate telefoanele celulare includ un fel de software un smartphone avea capacitatea de a face mai mult. „Telefonul inteligent” permite crearea şi editarea documentelor Microsoft Office - sau cel puţin vizualizarea unor fişiere, editarea unor fotografii, si crearea unei liste de redare de melodii în format digital.
În ceea ce priveşte accesul la internet smartphone-urile pot avea acces la Web la viteze mari datorită reţelei de date 3G. Astfel telefonul inteligent poate fi utilizat pentru parcurgerea unor site-uri.
Prin definiţie, un smartphone include o tastatură QWERTY. Aceasta înseamnă că tastele sunt prevăzute în acelaşi mod ca şi tastatura computerului - nu în ordine alfabetică. Tastatura poate fi hardware sau software

Din punct de vedere al mesajelor toate telefoanele mobile pot trimite şi primi mesaje text, dar diferenţele unui smartphone sunt operaţiunile sale de manipulare de e-mail. Unele smartphone-uri pot suporta mai multe conturi de e-mail. Altele includ accesul la servicii de mesagerie instant, cum ar fi AIM AOL şi Yahoo! Messenger.
Primul smartphone a fost se pare Simon (IBM), prezentat la salonul de tehnologie COMDEX din 1992 şi pus în vânzare de firma BellSouth în 1993. Acesta nu a avut butoane fizice, dar a avut un touch-screen pentru a selecta numerele de telefon şi a efectua alte opţiuni. Prin standardele de astăzi, Simon ar fi un produs destul de învechit, cu toate acestea, la timpul respectiv a avut caracteristici incredibil de avansate.

Tema mea pentru atestat

Tema lucrarii mele este ,,Notebook,. Notebook-urile sunt un fel de PC mai mici care sunt portabile si care au devenit o necesitate in zilele noastre. Au un design cat mai mai deosebit si o greutate de ignorat, dar ele nu au fost dintotdeauna aceleasi pe care le stim cu totii. Primul computer personal portabil daca ii pot spune asa a fost lansat pe piata in anul 1981 care a fost un real succes. Greutatea acestuia nu era chiar de neglijat avang 11 kg. Acesta avea un monitor de 5-inch si rula cu sistemul de operare CP/M. Si acesta daduse startul Notebook-urilor. Dupa cativa ani buni apare Poqet Pc care era mic, usor si practic. Acesta rula cu Ms - Dos care era sistemul standard al acelor zile. La aproape 700 de grame functiona pe baza de baterii AA si aveau o autonomie de cateva saptamani. In perioada anilor nostrii .ai exact 2005 Lenovo X41 Tablet produs 2 in 1. Laptop ce se putea transforma in tableta. Si desigur cel mai recent notebook daca se poate numi asa este tableta multitouch este Aple IPad

Ruter

Un ruter (sau router) este un dispozitiv hardwar sau software care conectează două sau mai multe retele de calculatoare bazate pe "comutarea de pachete" (packet switching). Funcția îndeplinită de rutere se numește rutare. În acest articol diferențierea între rutere hardware și rutere software se face în funcție de locul unde se ia decizia de rutare a pachetelor de date. Ruterele software utilizează pentru decizie un modul al sistemul de operatii, în timp ce ruterele hardware folosesc dispozitive specializate (de tip ASIC) ce permit mărirea vitezei de comutare a pachetelor.
Ruterele operează la nivelul 3 al modelului OSI. Ele folosesc deci adresele IP (de rețea) ale pachetelor aflate în tranzit pentru a decide către care anume interfata de ieșire trebuie să trimită pachetul respectiv. Decizia este luată comparând adresa calculatorului destinație cu înregistrările (câmpurile) din tabela de rutare. Aceasta poate conține atât înregistrări statice (configurate/definite de către administratorul rețelei), cât și dinamice, aflate de la ruterele vecine prin intermediul unor protocale de ruter.
Primul dispozitiv care avea o funcționalitate asemănătoare cu ruterele de astăzi (comutarea de pachete) a fost Interface Message Processor  (IMP). IMPurile erau dispozitivele care asigurau comutarea în ARPANET, prima rețea cu comutare de pachete. Ideea de ruter (numite "gateway" - "porți" - pe vremea aceea) a apărut din lucrul unui grup de cercetători în rețele, numit International Network Working Group (INWG). Creat în 1972 ca un grup informal care să analizeze problemele tehnice ale interconectării diferitelor tipuri de rețele existente la vremea respectivă, INWG a devenit în același an un subcomitet al Federatia Internationale Aceste dispozitive erau diferite de precedentele comutatoare de pachete în două moduri. În primul rând, ele conectau rețele de tipuri diferite, ca de exemplul rețele seriale și rețele locale. În al doilea rând, dispozitivele acestea nu asigurau controlul erorilor, lăsând aceast lucru în sarcina calculatoarelor .Ideea a fost analizată în detaliu, în scopul de a produce un prototip funcțional, în cadrul a două programe simultane. Unul din ele era programul inițiat de DARPA care a dus la crearea arhitecturii TCP/IP. Celălalt era un program al laboratorului Xerox PARC, creat pentru a explora noi tehnologii pentru rețele și care a produs sistemul PARC Universal Packet (PUP), care a fost în mare măsură ignorat în afara companiei datorită problemelor de proprietate intelectuală.
Primele rutere Xerox au intrat în serviciu la începutul anului 1974. Primul ruter IP adevărat a fost dezvoltat de Virginia Strazisar la BBN în 1975-1976, ca parte a unui program inițiat de DARPA. Până la sfârșitul anului 1976 existau 3 rutere bazate pe minicalculatorul PDP-11 active în prototipul de Internet existent în acea perioadă.
Primele rutere multiprotocol au fost create în mod independent de cercetători de la MIT și Stanford în 1981; ruterul de la Stanford a fost creat de William Yeager, iar cel de la MIT de Noel Chiappa, ambele fiind bazate pe PDP-11.
Deoarece cea mai mare parte a rețelelor actuale sunt bazate pe protocolul IP, ruterele multiprotocol au devenit destul de rare. Cu toate acestea, nu trebuie minimizată importanța lor din perioada de început al dezvoltării rețelelor de calculatoare, deoarece în acea perioadă existau mai multe seturi de protocoale care concurau cu stiva TCP/IP. Se poate spune că ruterele cu stivă dublă, IPv4 și IPv6 pot fi considerate multiprotocol, dar într-un mod mult mai limitat decât un ruter ce cunoștea protocoalele AppleTalk, DECnet, IP și Xerox.
După cum am arătat mai sus, la începutul erei rutării (de la mijlocul anilor 70 până la mijlocul anilor 80) pe post de rutere erau folosite minicalculatoare. Deși calculatoarele obișnuite pot fi folosite ca rutere, dispozitivele moderne sunt calculatoare extrem de specializate, de multe ori cu hardware dedicat care să accelereze atât funcțiile de bază (comutarea pachetelor) cât și funcțiile speciale .Cu toate acestea, pentru cercetare și alte aplicații sunt folosite în continuare rutere făcute din calculatoare cu Linux și Unix, ce rulează aplicații cu sursă deschisă. Deși sistemul de operare pentru rutere de la Cisco (numit IOS) a fost creat de la 0 special pentru dispozitive de rețea, alte sisteme de operare pentru rutere, precum cele de la Juniper și sunt variante extrem de customizate de Unix.

Reactia mea dupa aflarea rezultatului de la bacalaureat

Reactia mea dupa aflarea rezultatului de la bacalaureat sper ca va fi una foarte buna sau macar buna sper eu, si sper sa nu am probleme pentru a intampina greutati si sper sa le trec cu bine daca va fi sa intampin,eu sper ca va iesi totul foarte bine deoarece ma pregatesc si ma voi pregati in curand pana la bacalaureat si eu zic sa mai am timp sa ma pregatesc ca sa iasa totul bine si sa am o surpriza placuta atunci cand voi vedea rezultatele de la bacalaureat si sa fac fericiti si parinti mei si frati sa ii vad si pe ei cum se bucura pentru mine,bacalaureatul pentru mine nu reprezinta o frica ci doar un examen care trece foarte repede si fara grija si trebuie luat pentru ca fara el nu poti sa te angajezi unde ai vrea si de aceia trebuie depus un efort pentru al trece si a te face fericit pe tine insuti in primul rand!Dupa aflarea rezultatului de la bacalaureat sper sa ma inscriu la facultate de informatica si sa lucrez in parale la o fabrica in domeniul care sa imi placa pentru am putea plati facultatea si sa imi ajut familia